Articole despre orasul Jibou.

» Orasul Jibou - Daroczi Iosif, Daroczi Viorica, Coste Gheorghe, Coste Daniela (accesari: 4363)

» In sus si in jos prin Salaj - (fragment) - Beke György (accesari: 2054)

» Legenda Dealului lui Rákóczi - Fekete Orsolya (accesari: 1996)

» Legenda despre comoara lui Rákóczi - Horja-Gál Orsolya (accesari: 2706)

» Monografia scoalei din comuna Jibou - Dumitru Ilea (accesari: 2492)

» Privelisti din tara - Nicolae Iorga, Bucuresti, Editura pentru turism, 1974 (accesari: 1735)

» Statui ale lui Wesselényi in cununa muntilor Ses, Meses si Faget - Mátyus Éva (accesari: 2621)

» Castelul din Jibou (1973) - Szépréti Lilla (accesari: 2898)

» Comoara din Cuciulat - Györfi-Deák György (accesari: 2883)

» Aurul de piatra - Györfi-Deák György (accesari: 2371)

» Imagini vechi ale orasului Jibou - www.bilet.go.ro (accesari: 4251)

Orasul Jibou

Daroczi Iosif, Daroczi Viorica, Coste Gheorghe, Coste Daniela

(citit de 4363 ori)

      Orasul Jibou face parte din categoria celor mai tinere centre urbane ale tarii, fiind asezat in partea de nord-est a judetului Salaj, pe malul stang al Somesului, la confluenta acestuia cu Agrijul. Este strabatut de paralela de 47 grade 16 min 5 sec latitudine nordica si de meridianul de 23 grade 16min 10 sec longitudine estica.

      In componenta administrativa a orasului Jibou intra si patru sate: Cuceu, Husia, Rona si Var. Ca unitate administrativa, se invecineaza cu comunele: Somes Odorhei spre nord, Creaca spre sud, Mirsid spre vest si Surduc spre est. Orasul Jibou se gaseste la o distanta de 25 km nord-est de municipiul Zalau, resedinta administrativa a judetului Salaj, de care este legat prin drumul national 1 H si drumul judetean 108 A, precum si de calea ferata. Aceasta pozitie geografica, favorizata de intersectia unor importante cai ferate si rutiere, a contribuit si contribuie si astazi la dezvoltarea sa pe multiple planuri: economic, social, comercial, adminstrativ, cultural etc.

      Teritoriul orasului Jibou este asezat in sudul Depresiunii Guruslau. In cea mai mare parte se intinde pe terasa a doua a Somesului, care este de fapt si cea mai mare ca intindere, dar si in lunca Somesului si pe terasa a treia a acestuia. Satele Rona si Husia sunt asezate pe niste poduri de terase, situate pe dreapta Somesului. Satul Cuceu s-a dezvoltat de-a lungul Vaii Fanatelor, afluent pe stanga al Vaii Sarate, iar satul Var pe terasa a doua si a treia a Somesului, dar o parte si in lunca acestuia.

      Din punct de vedere fizico-geografic, orasul este marginit spre vest de Dealurile Salajului (338m altitudine in hotarul Cuceului), spre este de Culmea Prisnelului (cu altitudinea de 438m in Piscul Ronei-Rakoczi), spre sud de Dealul Dumbrava (558m altitudine), Depresiunea Agrijului si interfluviul Agrij-Almas, iar spre nord de sesul neted al Depresiunii Guruslau. Formele de relief create ofera conditiile cele mai favorabile pentru circulatia marfurilor, atragerea si stabilirea populatiei in aceasta zona.

      Prin pozitia sa, orasul Jibou se incadreaza in sectorul cu clima continentala moderata, caracteristic regiunilor vestice si nord-vestice ale tarii si este suspus unei circulatii vestice predominante. In timpul iernii predomina invaziile de natura maritim-polara dinspre nord-vestul continentului, iar vara, aerul cald dinspre sud-vest, in cadrul activitatii ciclone nord-mediteranee deplasate spre nord. Ca urmare, climatul orasului Jibou se caracterizeaza printr-un potential termic ridicat, amplitudini termice relativ scazute si cu precipitatiile bogate.

      Rolul apei in dezvoltarea asezarii a fost deosebit de complez. In trecut apa se folosea pentru satisfacerea nevoilor de apa potabila a locuitorilor, pentru dezvoltarea unor activitati mestesugaresti, cum au fost topitul inului si a caneii, dar si pentru transportul unor marfuri pe plute, mai ales a sarii, de la Dej la Satu-Mare inca din anul 1610. Odata cu dezvoltarea economico-sociala a orasului Jibou, dar si a municipiului Zalau, apele Somesului au devenit o sursa importanta pentru alimentarea cu apa a platformelor industriale din cele doua orase. Puturile situate in luna Somesului asigura satisfacerea cerintelor de apa potabila ale locuitorilor Jiboului.

      Orasul Jibou este situat intr-o zona de subsidenta locala, care a determinat convergenta unor rauri, cum ar fi: Almasul, Agrijul, Valea Sarata, unica pe teritoriul judetului Salaj, constituind unul din factorii care au favorizat formarea si dezvoltarea orasului. Izvoarele minerale care se gasesc in partea sud-vestica a orasului sunt cunoscute inca din anul 1906 din Monografia Salajului scrisa de Petry Mor si valorificate din anul 1966.

      Din punct de vedere floristic si faunistic, zona orasului Jibou se incadreaza in provincia central-europeana carpatica. In repartitia elementelor biotice se remarca o slaba zonalitate verticala, nota caracteristica fiind data de intercalarea suprafetelor paduroase cu cele de pajisti secundare si derivate sau cu terenuri agricole. Stabilirea in acest loc a populatiei nu a fost intamplatoare, ci si mai rezultatul unei game variate de specii vegetale si animale necesare atat pentru hrana, cat si pentru activitatile gospodaresti ale populatiei. Cu toate ca nu a fost un factor hotarator in atragerea populatiei, fertilitatea naturala a solului a jucat si mai joaca un rol insemnat. Nu intamplator orasul Jibou s-a format in acest loc unde existau soluri fertile, usor lucrat.

      Orasul Jibou face parte din tinutul Somesului, stravechi tinut romanesc, documentele istorice continand mutiple dovezi ale existentei asezarii de-a lungul veacurilor. Prima atestare documentara a Jiboului dateaza dateaza inca din anul 1205, sub numele de Chybur. Dintre numeroasele denumiri pe care le-a purtat Jiboulu, sunt demne de luat in seama "Villa" (oras) in 1219 si "Oppidum" (oras intarit) in 1564, care atesta importanta localitatii in acele vremuri. Ca vechime, localitatea Jibou poate fi considerata mai veche decat prima sa atestare documentara, tinand cont de faptul ca drumul roman care lega castrul de la Tihasu cu cel de la Porolissum, trecea prin hotarul ei.

      Dezvoltarea localitatii Jibou a continuat in epoca feudala, dar a avut de suferit de pe urma invaziilor turcesti cum au fost cele din 1610 sau 1665. Un rol important in evolutia Jiboului a avut-o familia Wesselenyi, care a construit aici un castel inca in anul 1584, din care in zilele noastre se mai pastreaza doar urmele fundatiei. Constructia actualului castel in stil baroc, unul din cele mai frumoase din Transvilania, inceput in anul 1778 si a durat mai bine de 30 ani. Cel mai de seama reprezentant al acestei familii a fost contele Wesselenyi Miklos Jr., care a trait intre 1796-1850. A luptat pentru eliberarea iobagilor, fiind considerat liderul opozitiei nobiliare maghiare reformatoare, care lupta impotriva conservatorismului monarhiei de Habsburg. In toata acesta perioada, pe mosia acestei familii au fost introduse o serie de metode moderne de lucru a pamantului, s-au adus vite si cai de rasa, a inceput furajarea in stabulatie a animalelor, s-au tinut concursuri de cai si s-a organizat dresajul cainilor. In urma foarte bunei organizari a activitatii de pe mosie, fortele de productie s-au dezvoltat necontenit si s-a exstins schimbul de produse cu alte regiuni. Rezultatul acestora a fost introducerea noilor relatii de productie capitalista, atat pe mosie, cat si in asa-zisa industrie formata din atelierele mestesugaresti, cateva fabrici de mici dimensiuni, dintre care cea mai importanta a fost cea de caramida si din morile de pe Valea Agrijului.

      Inaugurarea caii ferate Dej-Jibou-Zalau in anul 1890, iar peste cativa ani spre Baia-Mare, a facut ca Jiboul sa devina un important centru feroviar. Prin dezvoltarea ramurilor industriale si construirea caii ferate a crescut numarul salariatilor si al muncitorilor. Cu toate acestea, agricultura a ramas de baza a economiei, mai ales dupa introducerea culturilor alternative si folosirea masinilor agricole. Spre sfarsitul secolului al XIX-lea in Jibou s-au stabilit si multe familii de evrei, care au facut sa creasca rolul de schimb al localitatii. Ocupatia de baza a evreilor fiind comertul, ei au deschis o serie de magazine. Locuitorii Jiboului au luptat mereu pentru obtinerea unei vieti mai bune. Documentele vremii atesta ca locuitorii de aici au participat la Rascoala de la Bobalna din anul 1437 si la cea condusa de Gheorghe Doja din 1514. Nu au lipsit nici formele de lupta impotriva asupririi prin haiducie si rascoale locale, care au fost semnalate atat in secolul al XVII-lea, cat si in secolul al XVIII-lea. In timpul rascoalei conduse de Horea, Closca si Crisan din anul 1784 si in perioada revolutiei de la 1848, iobagii din Jibou au fost alaturi cu gandul si cu faptele de ceilalti locuitori exploatati din asezarile transilvanene, indiferent de natioanitate. La marele act al desavarsirii statului national unitar roman din 1 decembrie 1918, au participat si delegati din Jibou, in frunte cu Gheorghe Petruca. In 16 octombrie 1944 intra in Jibou armata romana si elibereaza localitatea. Incepand din 1950, Jibou devine resedinta de raion, apartinand regiunii Cluj, statut pe care il pierde in anul 1960, atunci cand resedinta de raion devine orasul Zalau. In urma noii organizari administrativ-teritoriale a tarii din 1968, Jibou este declarat oras.

      In cei peste 30 de ani de viata urbana, Jiboul a cunoscut o dezvoltare pe toate planurile: economic, social, edilitar-gospodaresc etc. Noul statut urban s-a impus in viata si activitatea oamenilor. S-au inaltat numeroase blocuri de locuinte, s-au modernizat principalele cai de acces, s-au amenajat trotuare si spatii verzi, s-a reinnoit aproape intregul vesmant arhitotehnic al asezarii. La un moment dat, Jiboul a candidat pentru a deveni localitatea de resedinta a judetului Salaj. N-a fost sa fie asa, dar tot a reusit, cu forte si resurse proprii sa se ridicae pe scara dezvoltarii sale. Respectand adevarul, saltul, economic si social efectuat este considerabil sub aspectul dimensiunilor si proportiilor realziate. S-a construit mult pe verticala unei dezvoltari moderne, valorificandu-se in cel inalt grad traditia si specificul zonei. Exista o anume spiritualitate caracteristica oamenilor, care s-a conservat firesc in echilibrul devenirii localitatii.

      Incet, dar sigur, imaginea Jiboului se schimba continuu, devine mai dinamica, mai atragatoare. Face parte, cu siguranta, din orasele cu certa vocatie constructiva, pentru care devenirea inseamna, inainte de toate putere economica, frumusete morala si spirituala a locuitorilor.

POPULATIA In prezent, populatia se ridica la 11989 locuitori, din care 539 in Cuceu, 276 in Husia, 425 in Rona, 551 in Var. Referitor la structura pe sexe, 5003 sunt barbati si 5195 femei. In structura nationala, romanii detin majoritatea (80,9%), alaturi traind si maghiari (15,02%), romi (3,91%) si alte nationalitati (0,17%).

ECONOMIA De-a lungul timpului, Jiboul si-a pastrat caracterul predominant agricol si mestesugaresc. Daca inainte de 1968 avea o singura unitate industriala, "Steaua Rosie", care producea articole de tamplarie, in anii care au urmat s-au construit si s-au extins: Integrata de In, Intreprinderea de Confectii, Topitoria de In, Fabrica de produse lactate, Intreprinderea miniera, Depoul CFR, sectii ale Intreprinderii de Armaturi Industriale din fonta si otel Zalau, Ceramica Zalau, Unitatea forestiera de exploatare si transport, Cooperativele mestesugaresti Colectivul Mestesugarilor si progresul si altele. Din pacate, anii de dupa 1989, unele din aceste unitati economice si-au incetat activitatea, altele s-au reprofilat, adaptandu-se intr-un fel sau altul economiei de piata. Efectul cel mai ingrijorator il reprezinta numarul mare al somerilor, fapt pentru care se rasfrange asupra nivelului general de trai al locuitorilor.

INDUSTRIA Din punct de vedere industrial, orasul Jibou s-a profilat, in timp, pe unele ramuri ale industriei usoare, de prelucrare a lemnului, alimentara, mestesugaresti si de constructii. Unitatile productive au capacitati de productie mici, dar valorifica optim principalele resurse materiale si umane ale zonei. In acest sens pot fi amintite: Confectii S.A., Samtex, Multiprod, Intreprinderea Miniera, Moara Balanean, Cooperativa Progresul, Cooperativa Mestesugarul, Fabrica de branzeturi, Tipografia Absolut, Clem S.R.L., CALION PROD, as.

AGRICULTURA SI SILVICULTURA Terenurile fertile din lunca si terasele Somesului au favorizat cultivarea principalelor plante agricole, precum si cresterea animelelor. Alaturi de suprafetele cultivate, apar si sectoarele acoperite cu paduri de foioase, care intregesc peisajul natural al zonei.

COMERTUL Pozitia geografica a orasului a favorizat amplasarea unei piete de desfacere a produselor de origine industriala si agricola, precum si a unui obor de animale. Exista numeroase unitati comerciale, care desfac o gama de variante de produse, cum ar fi: Bujor S.N.C., Alfa, But Impex, Balanean, Tora, Baciu, Paloma, Criss si unitatile Consumcoop.

PRESTARI DE SERVICII In scopul satisfacerii unor necesitati ale populatiei, exista numeroase unitati prestatoare de servicii, cum sunt: Prod Fizes, Arcada, Consomes, Tinca S.R.L., Cooperativa Mestesugarul, Cooperativa Progresul, care efectueaza lucrari de constructii, instalatii sanitare, termice si de apa, tamplarie, reparatii aparate de uz casnic, ateliere de reparatii auto etc.

SISTEMUL BANCAR Circulatia monetara la nivelul orasului, si a imprejurimilor este asigurata de unitatile Casei de Economii si Consemnatiuni, Bancii Comerciale Romane, Bancii Romane de Dezvoltare, Trezorerie, Cooperativa de Credit. In domeniul asigurarilor functioneaza urmatoarele unitati: Asirom, Unita, Ardaf.

TRANSPORTURI SI TELECOMUNICATII Jiboul, situandu-se intr-o zona de interferenta a cailor de comunicatii inlesneste legaturile feroviare si rutiere catre Zalau, Baia Mare, Dej, Cluj Napoca si altele. Acestea sunt asigurate de linia ferata magistrala Bucuresti-Satu Mare si de drumuri nationale si judetene. Serviciile de posta si telecomunicatii sunt asigurate de doua oficii postale si unul telefonic, care dispune de o centrala automata, in curand digitala.

INVATAMANTUL SI CERCETAREA Instruirea si pregatirea tineretului pentru viata este asigurata prin intermediul a 3 gradinite, 2 scoli gimnaziale, Clubul Copiilor si un Liceu teoretic. In satele apartinatoare exista gradinite si scoli primare. Unitatile de invatamant dispun de sali de clasa, cabinete, laboratoare, biblioteci, sali de sport, precum si de colective de cadre didactice bine pregatite si devotate profesiei de dascal. In cadrul Centrului de Cercetari Biologice de pe langa Gradina Botanica se desfasoara activitati de cercetare si dezvoltare in domeniul biologiei, educatie-formare-specializare, microproductie, activitati muzeistice si turistice.

ACTIVITATEA CULTURALA Principala institutie de cultura a orasului este Casa de Cultura, unde se desfasoara variate activitati: spectacole, simpozioane, mese rotunde, expozitii de carte si pictura etc. Biblioteca oraseneasca, cu un fond bogat de carti si publicatii, satisface apetitul de informatii de la cei mai mici la cei mai varstnici.

CULTELE Din punct de vedere confesional, se poate remarca faptul ca marea majoritate a cetatenilor imbratiseaza cultul ortodox. Alaturi de acestia, in buna intelegere, mai exista si reformati, greco-catolici, romano-catolici si neoprotestanti, cum sunt: baptisti, penticostali s.a.

SANATATEA O componenta de baza a activitatii sociale a orasului o constituie asigurarea sanatatii Policlinicii si dispensarelor medicale. In oras functioneaza si Caminul Spital B.C.N. Necesarul de medicamente este asigurat prin intermediul celor patru farmacii: Farmalex, Paenonia, Panaceea si farmacia spitalului.

SPORTUL Activitatile sportive constituie o modalitate de petrecere platuta a timpului liber. Acestea se desfasoara la nivelul unitatilor de invatamant si la nivelul orasului. Jiboul se mandreste ca a dat tarii pe unul din cei mai de seama handbalisti ai tarii, Stefan Birtalan.

TURISMUL Beneficiind de un cadru natural pitoresc, fiind legat atat prin calea ferata, cat si prin drumuri rutiere de marile orase din apropiere, orasul Jibou dispune de toate atuurile unei zone cu valente turistice. Principalul punct de atractie il constituie Gradina Botanica, unde privelistea ochiului este incantata de o gama variata de specii de plante provenite din toate colturile lumii. Alaturi de modernul complex botanic se incadreaza in peisaj castelul baroc al familiei Wesselenyi. Un alt punct de atractie il constituie Baile cu caracter sezonier, care dispun de ape minerale si namoluri sapropelice, folosite la tratarea diferitelor boli si afectiuni. Prezenta Somesului, a pasunilor, pajistilor si a padurilor de foioase atrage in diferite perioade ale anului amatorii de pescuit si de vanat. Mai constituie puncte de atractie bisericile monument din Var si Husia, precum si rezervatiile geologice din zona Rona.

Jiboul inceputului de mileniu va asteapta sa ii fiti oaspeti, macar pentru cateva clipe, pentru a va convinge de cele insirate mai sus, dar nu numai!