Articole despre orasul Jibou.
» Orasul Jibou - Daroczi Iosif, Daroczi Viorica, Coste Gheorghe, Coste Daniela (accesari: 4364)
» In sus si in jos prin Salaj - (fragment) - Beke György (accesari: 2054)
» Legenda Dealului lui Rákóczi - Fekete Orsolya (accesari: 1996)
» Legenda despre comoara lui Rákóczi - Horja-Gál Orsolya (accesari: 2706)
» Monografia scoalei din comuna Jibou - Dumitru Ilea (accesari: 2492)
» Privelisti din tara - Nicolae Iorga, Bucuresti, Editura pentru turism, 1974 (accesari: 1735)
» Statui ale lui Wesselényi in cununa muntilor Ses, Meses si Faget - Mátyus Éva (accesari: 2621)
» Castelul din Jibou (1973) - Szépréti Lilla (accesari: 2898)
» Comoara din Cuciulat - Györfi-Deák György (accesari: 2883)
» Aurul de piatra - Györfi-Deák György (accesari: 2371)
» Imagini vechi ale orasului Jibou - www.bilet.go.ro (accesari: 4251)
Monografia scoalei din comuna Jibou
Dumitru Ilea
(citit de 2492 ori)
(p.5:)
ÎN LOC DE PREFAÞÃ
În dorinþa de a lãsa celor ce vin dupã noi
o urmã despre ºcoala ºi activitatea corpului didactic
din Jibou, în decursul celor 18 ani de viaþã româneascã,
am crezut de bine sã scriu în formã de monografie
toate evenimentele mai importante din viaþa ºcoalei ºi
a corpului didactic dela ºcoala primarã de stat din comuna
Jibou.
Pentruca cetitorul sã-ºi poatã face o idee cât
mai clarã despre progresul realizat, am relatat în linii
cât se poate de generale ºi trecutul comunei ºi a neamului
românesc, folosindu-mã de Monografia Sãlajului de
Petri Mauriciu, celelalte sunt relatãri bazate pe rapoarte, procese
verbale, informaþiuni, etc., aflate în archiva ºcoalei
ºi strânse dela locuitori.
Aci, la hotarele nordvestice ale þãrii noastre, este mai
necesar sã rãmânã luminã. Faptele
celor cari cu preþul vieþii lor apãrat credinþa
românismului prin ºcoalã, meritã sã
rãmânã exemple, pentru cei ce ne vor urma, ca la
timpul lor, ei sã calce pe drumul bãtãtorit de
noi ºi astfel. sã continue desãvârºirea
neamului cu mai multã uºurinþã ºi libertate
de cum am început noi.
Pãrinþii noºtri oameni sãrmani, þãrani
cu sufletul curat, cu privirile aruncate departe în viitorul pe
care noi l-am ajuns; a rãsãdit în sufletele noastre
credinþa, care ne-a fãcut tari. Pãrinþii prin
dragostea lor fãrã margini ne-au îndemnat spre jertfã
ºi ideal.
În semn de recunoºtinþã ºi adânc
omagiu, Lor le dedic aceastã cãrticicã.
DUMITRU ILEA.
(p.7:)
FOTO:
ªcoala primarã din comuna Jibou
Comuna Jibou este un târguºor situat la 2 km. pe stânga
Someºului în dreptul, dealului "Piscuiul", (Rákóczi)
ce se înalþã în dreapta râului ºi
între dealurile dela Sud ºi NV. Este o comunã veche.
În monografia Sãlajului de Petri, apare sub mai multe numiri
aºa d. e. pela anii 1205-1235 Chibur, 1387 Zsibothelke, 1423-1545
Sybo, 1460 Zibo ºi în 1582 Zsibo.
Pe la anul 1387 aceasta comunã era numãratã printre
comunele cu populaþie românã (Oláh falu).
Deºi nu aflãm date exacte despre numãrul Românilor
dela început - e foarte probabil ca locuitorii acestei comune
sã fi fost în majoritate Români, aºezaþi
ca iobagi, mai târziu servitori pela curtea Contelul Wesselényi
apoi Teleky ºi Béldi, a cãror reºedinþã
moºtenitã dela înaintaºii lor, este încã
mãrturia timpurilor de iobãgie.
(p.8:)
În decursul veacurilor , Românii s`au maghiarizat. Existã
ºi astãzi familii zise maghiare de origine românã
: familia Molnar, Opriº, Moldovan º. a. Iatã ce declarã
locuitorul Ciucaº Vasile în vârstã de 70 ani
:
"Cãsãtorii între Români ºi Unguri
se fãceaua ºi în cazuri mai rare se fac ºi astãzi.
Dacã bãrbatul era Român ºi femea Unguroaicã,
toþi copiii lor urmau religiunea reformatã ºi declaraþi
Unguri, când femea era româncã iar bãrbatul
Ungur toþi copiii treceaua la religia ºi naþionalitatea
tatãlui. În familii se vorbea numai ungureºte".
Mai sunt familii ºi azi unde tata ori mama sunt Români gr.
cat. iar copiii reformaþi ºi cari pânã ajung
la ºcoalã nu vorbesc decât ungureºte. Mama ori
tata decâte ori prezintã copilul la ºcoalã
nu uitã sã aminteascã, ca copilul sã înveþe
religiunea dela preotul reformat, care este ungur. Noi învãþãtorii
avem mult de furcã, când mai uitãm de religia acestor
elevi ºi din greºalã îi mai trimitem ºi
la preotul român, cu gândul curat, ca atunci când
vor fi mari sã se reîntoarcã la religia strãmoºilor,
dela care i-a rupt vitregia sorþii.
Conform recensãmântului din 1930 în comuna Jibou,
sunt 3489 suflete, dintre cari cca 1106 Români, 656 Evrei ºi
restul Unguri ºi alte naþionalitãþi (727) [corect:
1727].
Biserica româneascã a fost depe la 1733. La 1750 numãrul
românilor gr. cat. au fost 705 suflete, la 1870 când s`a
fãcut numerotarea n`a mai rãmas decât 271 români
uniþi. În 1908 numãrul Românilor din Jibou,
a fost de 391, mulþi veniþi din alte sate, mai ales din
satele din apropiere.
Confesiunile ref. ºi rom. cat. îºi au bisericile lor
frumos edificate ºi aºezate la loc de frunte, asemenea ºi
comunitatea evreascã.
Românii pânã la 1930, aveau loc pentru rugã
o casã modestã din scânduri acoperitã cu
pae, din forma ºi zidurile ei se desprindea, viaþa plinã
de amãrãciune a bietului popor asuprit.
În acest locaº, numit bisericã, se rugau în
Dumineci ºi sãrbãtori, înplorând dela
bunul D-zeu sã-i scape de ispitã ºi de cel rãu.
În 1930 Românii, mulþumitã spiritului de jertfã
ºi solidaritate, de cari au fost cãlãuziþi
cei câþiva intelectuali, au edificat cea mai frumoasã
bisericã din Jibou, aºezatã în centrul
(p.9:)
comunei. Preotul Laurenþiu Sima, serveºte aceastã
parochie din 1920.
ªcoalã româneascã în Jibou n`a fost,
a funcþionat însã din timpurile cele mai vechi, ºcoalã
ungureascã, la început reformatã ºi rom. cat.
apoi comunalã, iar dela 1895 de Stat. Românii erau obligaþi
sã cerceteze ºcoala de Stat, care a contribuit mult, la
maghiarizarea lor.
Înainte de unire, în Jibou era ºcoalã de Stat
cu 7 puteri ºi ºcoalã conf. rom. cat. cu un învãþãtor.
Mai era ºi grãdinã de copii mici sub conducerea înv.
Iulia Teleky, trecutã dupã unire, la învãþãmântul
primar de Stat, astãzi pensionatã: Cea dintâi grãdinã
de copii din întreg Ardealul în era ungureascã ;
a fost înfiinþatã în Jibou.
ªcoalã româneascã existã dela 1919 ºi
este susþinutã de Stat ºi comunã, comuna contribue
cu întreþinerea materialã , iar Statul cu leafa învãþãtorilor.
Ungurii neîmpãcându-se cu noua stare de lucruri,
ºi-au reînfiinþat ºcoala confesionalã,
la care au funcþionat foºtii înv. de Stat ºi cari
n`au voit sã depunã jurãmântul de credinþã
pentru noul Stat. La 1921 din lipsã de local, ºcoala se
sisteazã, iar învãþãtorii dupã
depunerea jurãmântului, sunt primiþi la ºcoala
de Stat, secþia ungureascã.
Cea dintâi înv. titularã la ºcoala de Stat a
fost numitã Ana Sima; dânsa pune cele dintâiu baze
la organizarea ºcolii româneºti din Jibou. A servit
din 1919 pânã în 1923 când a pãrãsit
învãþãmântul.
Tot în 1919 a fost numitã la ºcoala de Stat secþia
ungureascã Gizela Kis, care la 1920 a fost transferatã
în alt loc. La 1920 este numit Carol Biró, dupã
un an ºi dânsul este transferat ; ambii aceºti învãþãtori
nu vorbeau româneºte ºi n`au desvoltat nici o activitate
mai de seamã.
În anul 1921-1922, au fost reprimiþi la Stat s. ungureascã
foºtii înv., cari au denegat depunerea jurãmântului
ºi cari au trecut la ºcoala conf. reformatã reînfiinþatã
: Iosif Jakab, Ludovic Bereczki, Iulia Teleky, Elena Szilágyi
mãr. Czenk. Activitatea acestor învãþãtori
s`a restrâns la strictul necesar, afarã de instrucþia
predatã în clasele încredinþate lor, n`au mai
desvoltat nici o activitate. Toþi aceºti învãþãtori
sunt absolvenþi ai ºcoalelor normale ungureºti ºi
au funcþionat dupã preluarea ºcoalei de cãtre
Statul român în modul urmãtor :
(p.10:)
losif Jakab absolvent al ºcoalei normale de Stat din Cluj, din
1921 pânã la 1931, când a fost pensionat, Ludovic
Bereczki absolvent al ºcoalei normale de Stat Zãlau, din
1921 panã la 1929, când a fost trecut la pensie, Elena
Szilágyi mãr. Czenk absolventã a ºcoalei normale
ref. din Debreþin, din 1921, a funcþionat pânã
la decedarea sa întâmplatã în 23 Decemvrie
1933. Iulia Teleky.absolventã a ºcoalei normale de fete
Satu Mare, din 1921, a funcþionat pânã în 1934,
când a fost scoasã la pensie.
La secþia românã au mai fost numiþi în
1921 urmãtorii : Director Emil Filep absolvent al ºcoalei
normale din Gherla, a funcþionat din 1921 pânã la
1924, când pãrãsind învãþâmântul,
trece în America, unde se aflã ºi azi. Nu se cunoaºte
activitatea extra-ºcolarã desfãºuratã
de acest director. Alexandrina Trifu mãr. Dr. Halas absolventã
a ºcoalei normale din Gherla, din 1921 serveºte ºi azi
; dela 1934, a trecut ca directoare la ºcoala de copii mici din
loc, a luat parte activã la toate întrunirile ºi ºezãtorile
culturale aranjate de ºcoalã. A þinut mai multe conferinþe
ºi a organizat jocuri naþionale. A mai predat lucru manual
la cursul supraprimar de fete. Maria György, absolventã
a ºcoalei normale de stat Oradea, a funcþionat din 1921,
când la secþia ungureascã, când la cea românã,
pânã la 1930, când a fost transferatã. - Ferdinand
Cautnic, abs. al ºcoalei normale Gherla, din 1921 pânã
în 1928 [1923?], fiind transferat. A înfiinþat coruri
ºcolare, a fost cel mai activ dintre toþi învãþãtorii
de pe acele timpuri.
În 1924 este numit director înv. al ºcoalei primare
din Jibou subsemnatul Dumitru Ilea, fost înv. dir. Buciumi, absolvent
al ºcoalei normale din Blaj; serveºte din 1 Mai 1924. A înfiinþat
cercuri culturale, Centrul Cultural, bibliotecã, este membru
pe viaþã al Asociaþiunii pentru cultura ºi literatura
poporului român "Astra" ºi preºedintele despãrþãmântului
Jibou, preºedintele Ligei antirevizioniste ºi comandantul
Cohortei de cercetaºi "Ilie Popa" Jibou.
Directorul a depus ºi depune tot sufletul sãu pentru ridicarea
nivelului ºcolar. Prin munca intra- ºi extraºcolarã
a fãcut ca întreaga viaþã culturalã
ºi naþionalã din comunã sã se concentreze
în jurul ºcoalei ºi corpului didactic. În 15 Decemvrie
1933 este numit Inspector al ºcoalelor profesionale de ucenici
din regiunea nordicã a Ardealului. În 15 Decemvrie 1934,
numit ºef Revizor al judeþului Sãlaj.
(p.11:)
Elena Kajtor, numitã la 1 Septemvrie 1925, seiveºte ºi
azi la secþia românã.
Gheorghe Pop Corniº suplinitor, din 1929 pânã în
1932, când a fost numit la ºcoala primarâ de stat din
com. Bârsa. A înfiinþat coruri ºcolare ºi
a þinut mai multe conferinþe. În 1934 este transferat
iar la Jibou, conduce corul ºcolar ºi sub centru premilitar.
O;an Valeriu, absolvent al ºcoalei normale de stat din
Diletanþii din piesa "Ileana Cosinzeana" ºi dir.
ºcol.
Zãlau, a servit la aceastã ºcoalã din 1 Septemvrie
1930, ` a lu~`"~e;; âetivã la cercuri culturale ºi
la manifestaþiile riâþionale din Jibou. Astãzi
funcþioneazã la Crasna, unde este transferat.
Anceanu Ludovica; absolventã a ºcoalei normale de fete Cluj,
serveºte ca învãþãtoare din 1931, astãzi
cu titlu definitiv, a luat parte la cerc. cult. ºi a þinut
conferinþi.
Petru Pantea, absolvent al ºcoalei normale Gherla, a servit din
1 3eptemvrie 1932. În 1 Septemvrie 1933, este transferat la Hododul-Silvaniei
în locul sãu fiind numit Ilie Bãlãneanu,
absolvent al ºcoalei normale Zãlau, care azi este transferat
ºi serveºte în comuna Sanislãu.
Emilia Taloº, absolventã a ºcoalei normale de fete
din ªimleul-Silvaniei, din 1929-1931, când a fost detaºatã
la
(p.12:)
ºcoala primarã din Cluj, a condus biblioteca elevilor, a
predat danþuri naþionale ºi a luat parte activã
la cercurile culturale.
A mai fost numit la aceastã ºcoalã dl Gheorghe Cristoreanu,
iar în 1934 dna Cristoreanu. Dna Cristoreanu moare dupã
2 luni.
Ca suplinitori, au mai servit : Dl Silaghi Gh. ºi Oncete Maria.
Pentru lucrul manual Marioara Maxim.
Diletanþii din piesa eOglinda fermecatã" cu învãþãtorii
lor.
În anul 1935 dl Pop Sabin îºi..reocupã postul
de învãþãtor dela ºcoala noastrã,
numit încã în anul 1934, d-sâle~irieredinþându-i-se
direcþiunea ºcoalei.
În comunã mai existã ºi grãdinã
de copii mici, reînfiinþatã la 1928 -29, sub conducerea
înv. Eugenia Barboloviciu, absolventã a ºcoalei normale
de învãþãtoare ªimleul-Silvaniei. A servit
pânã la 1930, când a fost transferatã la ºcoala
primârã de stat din Zãlau. Dupã ea urmeazã
Elena Drãghiciu, absolventã a ºcoalei normale pentru
grãdini de copii mici din Braºov ºi dº. Elena
Gozman. Dna Oºanu este transferat~i la grãdina de copii
p. II. Crasna. Dº. Gozman, azi dna Ionel, funcþioneazã
actualmente în Oradea-Mare. Grãdina de copii e condus~t
azi de dna Dr. Halas n. Trifu, iar în postul II este
(p.13:)
numitã dna Pop, soþia dlui Sabin Pop dir. dela ºcoala
primarã. În comunã se aflã azi 141 Români
ºtiutori de carte dela 15 ani în sus ºi 75 cari nu ºtiu
scrie ºi ceti ºi anume:
ªtiu scrie ºi ceti dela 15-30 ani 68, nu ºtiu 6; dela
30 la 50 ani ºtiu carte 66, nu ºtiu carte 30 ; . peste 50
ani ºtiu carte 7, nu ºtiu carte 19.
A absolvit ºcoala primarã de stat românã ºi
a devenit
Diletanþii ºi învãþãtorii lor.
funcþ oiiâri ~Corniº Pop Gheorghe de 24 ani. nãscut
în Jibou, absolvent al ºcoalei normale de înv. din
Zãlau, funcþioneazã la acestã ºcoalã~;.-
Cristoreanu Gheorghe de 24 ani din ºcoala normalã Zãlau;`°;;funcþioneazã
în Jibou.
ªcoala primarã se aflã în actuala clãdire
dela început, decând edificiul aparþinea confesiunii,
mai târziu localul s`a transformat. În forma de azi cu 7
clase de curs, cu cancelarie, cu locuinþã pentru servitor,
este dela 1914, când s`au edificat salele VI ºi VII.
În cursul timpului a fost clãdirea ºcoalei conf. reformate
care a exiatat la 1S21, ~.~,ii taîrriu ac~st edificiu~ a fost
(p.14:)
transformat. A mai existat edificiul ºcoalei romano-catolice ºi
edificiul grãdinei de copii. Acest din urmâ edificiu nu
mai existã, cursurile grãdinei de copii þinându-se
în local închiriat, pânã la terminarea localului
nou.
Lângã edificiul ºcolar, clãdit aparte, se mai
aflã ºi locuinþa directorului cu 2 camere, bucãtãrie
ºi 2 cãmãri.
În arhiva ºcoalei nu se aflã documente despre înfiinþarea
posturilor. La preluarea imperiului, ºcoala, a avut 7 posturi de
învãþãtori.
Registrele ºcolare se conduc aproximativ depe la 1876, în
mod mai regulat depe la 1884. Dela organizarea ºcoalei româneºti,
toate registrele sunt conduse în mod regulat.
Adevãrata muncã româneascã la ºcoala
primarã de stat din Jibou se începe la 1924 În acest
an se sãdeºte ºi stejarul încoronãrii
ce trebuia sãdit la 1922. Toþi elevii evrei înscriºi
la secþia ungureascã sunt trecuþi la cea românã,
asemenea ºi elevii de origine românã. Secþia
ungureascã începând cu anul 1935 sã sisteazã.
Pe lângã ºcoala primarã a fost înfiinþat,
sfatul ºcolar sub
Teatru cu adulþii - 1929, în mijloc directorul ºcoalei
iar în
sus Samoil Urian dir. de bancã.
(p.15:)
conducerea dlui Dr. Hetco preºedinte, mai târziu sfatul ºcolar
s`a numit comitet ºcolar, care astãzi se compune din urmãtorii
membri : Alexandru Comºia preºedinte, Laurenþiu Sima
preot, Halas Elemer primar, Carol Csutak preot reformat, Volberg Izidor
comerciant, Beniamin Molnar agricultor.
In comitetul ºcolar înfiinþat la 1924 au fost aleºi
: Alex. Comºia notar, Samuil Urian director de bancã, Drãgan
Septimiu comerciant,
Clasa V-VI. Dir. ºcolar D. Ilea
Sima Laurenþiu preot, Carol Csutak preot ºi Dumitru Ilea
secretar. Mai târziu dup~i decedarea regretatului S. Urian, este
ales primpretorul Marcu Alexandru, care dupã un an, spre regretul
tuturor, ne pãrãseºte, trecând la cele veºnice.
În 1932-33 ºcoala primarã de stat avea 8 învitþãtori
cari propuneau în 7 clase ºi auume :
Petru Pantea cl. I, cu G1 elevi înscriºi ; Alexandrina Trifu
m. Halas cl. II, cu 51 elevi ; Ludovica Anceanu cl. III-IV fete, cu
43 eleve înscrise ; Elena Kajtor cl. III-IV bãieþi
cu 41 elevi înscriºi ; Valeriu 0; ianu cl. V-VI-VII bãieþi,
cu 30 elevi ºi Dumitru Ilea dir. ºcoalei cl. V-VI-VII fete,
cu 30 eleve.
(p.16:)
La secþia ungureascã Elena Szilágyi m. Czenk cl.
I-II, cu 76 elevi înscriºi ºi Iulia Teleky cl. III-IV,
cu 44 elevi. Clasple supraprimare þin cursurile : fetele înainte
de masã ºi bãieþii dupã masã,
în aceeaº salã.
Directorul ºcoalei pe lângã conducerea clasei mai
îndeplineºte toate lucrãrile ce se þin de administraþia
ºcolarã, conduce toate festivitãþile ºi
manifestaþiile ºcolare. (A condus pânã la 1930
centrul cultural de pe lângã ºcoalã.)
Corpul didactic pentru perfecþionare þine în fiecare
lunã câte o ºedinþã în care se
discutã diferite chestiuni ºcolare ºi pedagogice.
Atât corpul didactic cât ºi elevii muncese din greu
pentru a suplini ceeace nu s`a putut face în trecut. Începând
cu anul 1924-25, la sfârºitul fiecãrui an ºcolar
se face cu elevii câte o producþiune teatralã din
venitul cãrora s`au fãcut diferite fonduri. Pentru bisericã
s`a contribuit cu 7000 Lei.
Tot din astfel de producþiuni au cumpãrat pe seama ºcoalei
un harmoniu în preþ de 13000 Lei. Elevii claselor superioare
au întemeiat încã la 1926, societatea "Drapelul"
cu scopul de a se ajuta elevii mai sãraci cu cãrþi,
rechizite, º. a. Mulþumitã .acestei iniþiative
ºi celelalte clase încep a imita acest exemplu bun. Sub direcþiunea
dlui Pop Sabin s`a înfiinþat cooperativa ºcoalei.
Elevii ºi elevele claselor superioare în fiecare lunã
þin câte o ºezãtoare, la care participã
ºi pãrinþii lor. La aceste ºezãtori se
cetesc diferite lucrãri fãcute de elevi, se predau declamãri
ºi câte o piesã teatralã.
Astãzi e înfiinþatã cantina ºcoalei ºi
cooperativa ºcolarã.
Pe lângã ºcoala primarã mai funcþioneazã
ºi o `ºcoalã de ucenici. Aceastã ºcoalâ
înainte de rãzboi era comunalã, în 1922 a
fost statificatã. Este condusã tot de directorul ºcoalei
primare. Cursuri cu ucenicii se þin în fiecare zi dela ora
16-18.
Pânã în anul curent ºcoala avea 3 ºi 4
învãþãtori. În 1933 din lipsã
de elevi nu a mai predat la aceastã ºcoalã decât
directorul. Astãzi numãrul elevilor a crescut, numãrul
înv. cari predau este 4 profesori repartizaþi pe studii
ºi sunt plai- tiþi cu ora de Ministerul Muncii.
Grãdina de copii n`are edificiu; cursurile la început s`au
(p.17:)
predat în sala festivã a primãriei, care a fost
pusã în mod provizoriu la dispoziþia comitetului
ºcolar. Azi cursurile se þin în 2 sale închiriate
ºi necorespunzãtoare. Numãrul elevilor este de 130.
Dupã multã strãduinþã ºi luptã
purtatã cu resemnare de subsemnetul faþã de cei
ce erau contra edificãrei ºcoalei de copii mici - am reuºit
sã fac sã se înceapã lucrãrile noului
local, dupã planul aprobat ºi pe terenul comunei, în
locul unde deja zidul e aproape terminat.
ªcoala primarã ca edificiu e foarte frumoasã ºi
întreþinutã cât se poate de curat. (Astãzi
este pusã· sub acoperiº.) Comitetul ºcolar ºi
primãria îºi face pe deplin datoria faþã
de întreþinerea materialã a ºcoalei.
Corpul didactic astãzi :
Sabin Pop director ºcolar delegat în locul dlui D. Ilea trecut
la revizorat. Corniº Pop Gheorghe, Cristoreanu Gheorghe, , Cherecheº
Ioan, Elena Kajtor, Ludovica Anceanu, Melania Pop. Postul VIII va fi
complectat prin suplinitor.
Manifestaþie de 10 Mai 1927.
(p.18:)
Atelierul ºcolar
Pentru cursul superior este atelier unde se fac lucrãri practice
cu elevii.
Atelierul dispune de toate rechizitele necesare. Elevii din clasele
V, VI ºi VII, bãeþii, mai învaþã
la ora de lucru manual, compactoria, iar fetele croitoria ºi lucrãri
cu maºina de cusut, pentru acest scop, ºcoala este prevãzutã
cu douã maºini în valoare de 27:000 lei.
În atelierul de compactorie, se compacteazã cãrþile
din biblioteca ºcolarã.
Cl. V, VI ºi VII cu Dºoara Maria Oncete înv. ºi
conducatoa-
rea cursului superior pentru fete, directorul ºi rev. ºcolar.
Biblioteca ºcolarã
Biblioteca ºcolarã constãtãtoare din 807 volume
este aºezatã într`un dulap nou. În fiecare Sâmbãtã
bibliotecarul; care este unul dintre învãþãtori,
distribue cãrþi elevilor din cursul supra primar. Celelalte
clase îºi au bibliotecile lor, aranjate în dulãpiori.
Cãrþile din bibliotecã sunt citite aproape toate.
Biblioteca ºcolarã este consultatã ºi de adulþi.
Corpul didactic îºi are biblioteca aparte ºi este compusã
din cãrti literare ºi pedagogice.
(p.19:)
Muzeul ºcolar
Muzeul ºcolar cuprinde toate rechizitele de fizicã, doi
ulii împãiaþi, o gaiþã, un ºarpe,
veveriþã, herbare, ouã, colecþie de fluturi,
insecte, un album cu ilustrate din diferite pãrþi ale þãrii,
lucruri din lemn ºi lut confecþionate de- elevi, bani vechi,
º. a.
Cantina ºcolarã
Cantina înfiinþatã din iniþiativa subsemnatului
ºi a D-nei Alexandrina Dr. Halas ºi cu concursul membrilor
corpului didactic a putut hrãni în fiecare zi 20-30 elevi
ºãraci. Hrana ce se da celor lipsiþi, la început
a fost un pahar cu lapte ºi o bucatã de pâine, astãzi
constã din supã de carne ºi legume, fasole, cartofi
ºi câte o bucatã de pâine. Pentru susþinerea
cantinei, comuna ajutã cu o sumã de 6000-7000 lei anual.
Legãmântul depus de cãtre învãþãtorii
cercetaºi. `
Fiertul se face de cãtre fetele din. cursul supraprimar, asemenea
ºi curãþitul vaselor, a mobilierului ºi a bucãtãriei.
Lucrãrile sunt supravegheate de o învãþãtoare.
(p.20:)
Farmacia
Farmacia scolarã conþine ; Tablete aspirinã de 0,5
gr., Tablete piramidoane de 0,10 gr., Tablete Chininã de 0,20
gr., Apã oxigenatã, Tincturã de iod, vatã,
Feºie de tifon, Hansaplast, Tincturã Davillae, Plumb acet,
b. solut., Alcool conc:, sãpun medicinal, sãpun St. Ludovic,
picãturi pentru ochi, bomboane de tuse, alifie de zinc, Pasta
lassari, alifie de mercur, Hipermanganat de potasiu, sare de Karlsbad,
Eter, Amoniac, tincturã Valeriana, Bismut subnitric, Codeina
â 0,01 gr., Vaselin boricate, oleu gomenolat, glicerina jodate
ºi acid boric.
Câmpul de experienþã ºi Grãdina ºcolarã
Bãeþii din cursul supra primar, fac exerciþii practice
din \ agriculturã pe terenul ºcolar, (câmpul de experienþã
iar pomologia o practicã în grãdina ºcoalei
ºi grãdina comunei.
În fiecare an se fac excursii cu elevii în diferite pãrþi
a plasei.
Cohorta de cerceteºi este condusã de dl I. Cherecheº.
La toate manifestaþiile nalionale, cercetaºii s`au produs
prin coruri, exerciþii de gimnasticã, declamãri
ºi dansuri.
Cu începerea anului ºcolar curent, s`a înfiinþat
ºi strãjeria sub conducerea dlui Gh. Cristoreanu.
Educaþia fizicã a elevilor
Afarã de orele prescrise în programa analiticã,
la clasele mai mari, se mai predau ore de educaþie fizicã,
atât pentru fete cât ºi pentru bãeþi.
Se învaþã dansurile nalionale ºi diferite jocuri
ritmice.
Curtea ºcolarã
În mãrime de cca. 800 st. ºi grãdina 1000 stânjeni.
În curte sunt dependenþele, în grãdinã
plantaþii : meri, peri, pruni ºi pierseci ºi doi salcâmi.
În curte sunt straturi cu flori, îngrijite de eleve. La
spatele ºcoalei este stejarul încoronãrii ºi
un frasin. Toate plantaþiile s`au fãcut începând
cu anul 1934.
Pentru îngrijirea zilnicã a ºcoalei este angajat un
om de serviciu care este plãtit cu luna ºi are dreptul la
locuinþã, încãlzit ºi luminat.
(p.21:)
Dela 1924 ºi pânã azi au fost angajaþi urmãtorii
: Pane Vasile, Creþu Gheorghe, Lucãcel Vasile ºi Postos
Ioan. `
Datorinþa omului de serviciu este : de a curãþii
zilnic salele de curs ºi curtea ºcoalei, de-a anunla prin
clopolelul ºcoalei, cu o jumãtate de ceas înainte,
începerea cursurilor, de a încãlzi salele de curs
în timpul iernii, de a duce ºi a aduce dela poºtã
corespondenþa ºcolarã, c`un cuvânt de a fi în
orice moment la dispoziþia directorului ºi a corpului didactic.
Cuvântarea dir. ºcol. cu ocazia zilei Eroilor.
Întrucât astãzi nu se mai resimte lipsa unei secþii
ungureºti pe lângã ºcoala de stat, elevii sunt
repartizaþi începând cu anul 1933 români ºi
unguri, în clasele I-VII.
Progresul realizat în decursul celor 16 ani de instrucþie
româneascã, este foarte satisfãcãtor. Pe
când în 1924 la secþia ungureascã dela ºcoalã,
nu aflai elev minoritar cu care sã te poþi înþelege
- astãzi toþi minoritarii vorbesc limba statului, chiar
ºi bãtrânii.
În decursul anilor, ºcoala a fost inspectatã de urmãtoarele
autoritãþi ºcolare :
Revizor ºcolar : Ioan Mango, rev. ºcolar : Dumitru Mãrgineanu,
revizor ºcolar : Nicolae Nistor, subrev. control :
(p.22:)
Alexandru Pop, subrev. control : ªtefan ªestac, Inspector
ºcolar : Pompiliu Dan ºi Dl Ministru al Instrucþiunii
Publice : Dl. Dr. C. Anghelescu.
În anul 1934 -35 ºcoala a fost inspectatã de subsemnatul
D. Ilea revizor ºcolar al jud. Sãlaj.
Cursul de adulþi
Începând cu anul ºcolar 1934-35 s`au þinut cursuri
cu adulþii.
La adulþi au predat urmãtorii învãþãtori
: Dumitru Ilea dir. ºcolar, Alexandrina Trifu n. Halas, Elena Kajtor
ºi Maria Gheorghe.
Pe lângã aceastâ activitate, corpul didactic a mai
muncit ºi în cadrele Asociaþiunei pentru literatura
ºi cultura poporului român, desp. Jibou al "Astrei",
luând parte cu ºcoala, la toate manifestaþiile culturale
ºi naþionale.
Elevii români absolvenþi ai cursului primar de 7 clase :
Anul ºcolar 1927 - 28.
Marian Ioan, - cu media generalã 9,47.
Cristorean Ecaterina " " " 7,66.
Druþa Valeria " " " 9,26.
Haiduc Maria " " " 8, 10.
Hora Florica þ " " " 9,41.
Lucãcel Florica " " . 8,99.
Anul ºcolar 1928-29.
Silaghi Ecaterina - cu media gcnerala 9,22.
Anul ºcolar 1929-30.
Fazacaº Gheorghe - cu media generalã 7,4G
Anul ºcolar 1930-31.
Fachiol Vasile -- cu media generalã 9,G9.
Foriº Iosif " " 9,34. "
Pop Izidor " " " 9,51.
Druþa Maria " "
Lilcãcel Elena " " " 7,71`
MarlaIl Marla " " " 9,30.
Anul ºcolar I931-32.
ftoman Iulian cu media generalã 9,01.
Silaghi Rozalia " " " 7,42.
(p.23:)
Anul ºcolar 1932-33.
Anul ºcolar 1933-34.
Anul ºcolar 1934-35.
(p.24:)
Anul scolar 1935-36.
Marian Iosif - cu media generalã 8,80.
Taloº Ecaterina " " " 9,83.
Andreicuþ Maria " " " 7,94.
Absolvenþii minoritari pe anii þcolari 192þ-1936
Anul þcolar 1927-1928
Bernath Frida
2. Fridman Laura
3. Gold Elisabeta
4. Marcovits Livia
5. Selei Elisabeta
. Toth Emilia
7. Veis Serena
Anul ºcolar 1928 -1929
Anul ºcolar 1931-1932
27. Hartstein Andrei 28. Muler Bernat 29. Vaday Iosif
30. Sekely Adalbert 31. Daroczi Iolan 32. Grosinger Elena 33. Ruthner
Margareta 34. Rosemberg Paraschiva 35. Ruthner Elisabeta
8. Abrany Francisc 9. Roth Nicolae
10. Hauser Ecaterina 11. Sanovits Viorica 12. Marcovits Aurelia 13.
Sekely Iulia
Anul ºcolar 1929 - 1930
14. Deici Gherghe 15. Deici Co: tin 16. Selei Francisc 17. Hþuser
Rozalia 18. Komornik Reghina 19. Kautz Elisabeta
20. Rosemberg Elisabeta
Anul ºcolar 1930-1937
21. Rosemberg Hermina 22. Gold Silvia
23. Herscovits Elisabeta 24. Naghi Elena
25. Magda Elisabeta ?þ. VPis Mandalena
Anul ºcolar 1932-1933
36. Goldstein Estera 37. Marcovits Rozalia 38. Schon Elena
39. Fridman Samuil
Anul ºcolar 1933-1934
40. Dana Elena 41. Breck Rozalia 42. Grosinger Sara 43. þKautz
Bere
44. Marcovits Lenca 45. Culciar Emilia 46. Seker Ileana
Anul ºcolar 1934-1935
47. Bercovits Margareta 48. Fridman Iudita
49. Herscovits Elvira 50. Marcovits Irina 51. Szanto Susana 52. Szekcr
Elena
(p.25:)
53. Sos Etelca 62. Salamon Martin 54. Fridman Alexandru 63. Deutsch
Elena 55. Fridman Eugen 64. Feher Ida 56. Iacob Oscar 65. Fridman Irina
57. Szekely Zoltan 66. Fridman Miriam 58. Marcovits Eugen 67. Fiilop
Sidonia Anul ºcolar 1935-1936 68. Goldstein Ecaterina 69. Grosz
Ecaterina. 59. Berger Bela 70. Kalay Ana 60. Kveler Ghedeon 71. Sabo
Magdalena 61. Landau Ernestin 72. Szekely Ecaterina
Activitatea centrului cultural
Din 1929 pânã azi s`au þinut 21 conferinþe
ºi anume : 1929: - "Românii în luptã cu
Turcii" de Maria Barboloviciu înv., ,"Unirea Principatelor",
"Improprietãrirea ºi dragostea Românului faþã
de pãmânt", "Necesitatea armoniei dintre sãteni"
de Gheorghe Pop Corniº înv. Jibou, "Neamuri venite între
noi mai târziu" de Maria Gyorgy înv. Jibou, "Desrobirea
Românilor" de Alexandru Pop înv. Zãlau. "Despre
poeziile . lui Eminescu" de Marioara Maxim înv., "Rãsboiul
pentru întregirea Neamului", "Reforma administrativã",
"Ce au putut face Strãmoºii prin solidaritate ºi
unire" de Dumitru Ilea înv. dir. Jibou. "Cum se prãznueºte
Unirea" de Ioan Agârbiceanu scriitor Cluj.
1930: "Primejdia sectelor religioase" de Laurenþiu Sima
preot Jibou, ,"Luptele Românilor pentru emancipare ºi
progres" "Ziua de 10 Mai" de Dumitru Ilea înv.
dir. Jibou, "Însemnãtatea zilei de l Decemvrie"
de Dumitru Ilea înv. Jibou. "Folosul cãrþii"
de Alexandrina Trifu n. Halas înv,
1931: "Momente mai însemnate din 1859" de Gh. Pop Corniº
înv. ",Luptele din 1877" de Valeriu Oºianþa
înv. "Eroii Neamului" de Dumitru Ilea înv. dir.
"Unirea tuturor Românilor" de Gh. Silaghi înv.
Jibou.
1932: "Despre Unirea Principatelor" de Pop Cornis înv.,
"Domnia Regelui Carol I ºi Ziua de 10 Mai" de Valeriu
Oºian înv. "Iubirea de patrie ºi Patriotismul celor
cãzuþi în rãsboiul pentru întregirea
unitãþii, noastre" de D. Ilea înv. dir. Jibou.
Din 1929 pânã azi s`au þinut 21 conferinþe
ºi 20 ºezãtori. Au asistat în total 10000 persoane.
Biblioteca numãrã 317 volume ºi se pãstreazã
în dulap închis aºezat în sala de învãþãmânt.
Numãrul consultatorilor în 1929 - 116, în 1930 -
80, în 1931 - 80, în 1932 pânã azi - 100. Au
fost cosultate în fiecare an 300 volume. Aproape toate cãrþile
au fost compactate de elevii ºcoalei, cursul complimentar. Starea
actualã a cãrþilor puþin deteriorate însã
citibile.
Centrul cultural ºi-a început activitatea în l926-27.
(p.26:)
Luarea legãmântului cercetaºilor din Jibou.
Propuneri Administraþiei Casei ªcoalelor
Sã se þinã ºezãtori culturale cel puþin
odatã la douã luni ºi în fiecare zi de sãrbãtoare
naþionalã. ªezãtorile ca ºi în trecut
vor fi împreunate cu coruri, declamãri ºi o conferinþã
scurtã. Conferinþele pentru popor sã fie mai mult
din ramul agriculturii, medicinei, comerþului ºi industriei.
La sãrbãtorile naþionale, conferinþele sã
fie întocmite aºa fel ca din ele sã scoatã
hãrnicia, cruþarea, solidaritatea, patriotismul ºi
eroismul înaintaºilor noºtri. Din când în
când sã se þinã conferinþe la radio,
anume pentru popor ca acolo unde existã aparat sã poatã
asculta ºi poporul. Sã se dea de cãtre Casa ºcoalelor
tuturor Centrelor culturale, cari au desvoltat o activitate mai intensã,
câte un aparat cinematografic cu filme educative ºi patriotice.
Cu ajutorul cinematografului s`ar putea concentra la sediul Centrului
ºi satele din jur. Poporul este dornic de aºa ceva. Cu nimic
n`am putea atrage mai mult poporul la ºezãtorile culturale,
ca prin cinematograf. Înaintãrile înv. la orice grad
sã fie fãcute în baza ºi a organizãrii
de ºezãtori culturale ºi conferinþe þinute.
Învãþãtorilor mai bãtrâni, cari
(p.27:)
au condus pânã azi centre culturale ºi cari le continuã,
ar fi echitabil sã li sã dea câte o decoraþie
pentru activitatea desfãºuratã. Dacã în
trecut s`au plãtit conferinþele, astãzi cred cã
nimeni n`ar mai pretinde remuneraþie în bani; de aceia ar
fi bine ca aceastã muncã extra ºcolarã totuºi
sã fie recompensatã prin acordãri de gradaþii
si decoraþii.
Statistica obligaþilor de a cerceta ºcoala
1924-25 54 58 272 286 26 33 352 367 719
1925-26 52 60 262 273 18 19 332 352 684
1926-27 58 6a 278 282 26 17 356 362 718
1927-28 61 59 242 253 16 15 312 327 639
1928-29 59 61 280 283 17 18 356 362 718
1929-30 58 59 282 267 22 26 362 351 713
1930-31 57 62 284 269 24 26 365 357 722
1931-32 55 59 282 263 25 27 312 349 661
1932-33 56 6l 286 266 23 25 365 352 717
1933-34 61 61 312 293 30 27 403 381 784
1934-35 61 6l 312 293 30 27 403 381 784
1935-36 72 69 295 305 31 33 398 397 795
Situaþia elevilor dela ºcoala primarã de stat
din com. Jibou, din anii 1924- 1936
Anul Nr. eleþþilor
ºcolar I inscrigi 7-16` `I`otal omâni Un uri Evrei
1924-25 172 153 325 72 179 69 5
1925-26 175 171 346 75 183 82 6
1926-27 179 169 348 78 192 78 -
1927-28 192 187 374 76 194 82 22
1928-29 197 l56 353 89 164 76 24
1929-30 187 169 356 87 l77 81 11
1930-31 216 197 113 103 192 102 16
1931-32 230 187 417 104 193 109 11
1932-33 224 208 432 122 189 112 9
1933-34 235 227 462 129 206 114 13
1934-35 219 212 431 126 202 103 -
1935-36 221 214 435 128 203 104 -
1936-37 241 209 450 132 205 97 16
(p.28:)
Elevii repartizaþi pe cla se în 1926-27
1936-37 Cl. I l0l, II 80, III 74, IV 69, V 58, VI 40, VII 28
-------
Total : 450
ªcoala de copii mici :
1936-37 B. F. Total Români Unguri Evrei Alþii
62 51 113 27 62 23 -
------------
Total : 113
Situaþia elevilor absolvenþi ai cursului primar cu ºapte
clase
Anul Nr. elevi Media
ºcolar absolvenþi
1927-28 13 7.66-9 60
1928-29 8 9.92-7.83
1929-30 10 8.89-6.82
1930-31 12 9.95-7.36
1931-32 11 9.01-7.12
1932-33 7 9.70-8.20
1933-34 12 Total 73 8.87-6.73
Activitatea elevilor din cursul complementar
Afarã de participarea regulatã la cursuri, elevii cursului
superior (complementar) au luat parte la toate serbãrile culturale
ºi naþionale, unde prin declamãri, coruri, producþiuni
teatrale au contribuit ºi dânºi în mod atât
de demn la rãspândirea dragostei de ºcoalã
ºi þarã.
Elevele ºi elevii claselor V, VI ºi VII, în fiecare
lunã au organizat o ºezãtoare culturalã, la
care an fost învitaþi pãrinþii lor ºi
alt public din Jibou. Aceste ºezãtori eran conduse de eleve,
având în fruntea lor o preºedintã, care de obiceiu
era preºedinta societãþii "Drapelul" ºi
consta cam din urmãtorul program : Deschiderea ºedintei
de cãtrã preºedintã. Cetirea lucrãrii,
(pentru fiecare ºezãtoare se încredinþa un elev
ori o elevã cu pregãtirea unei conferinte. Subiectnl conferinþci
putea fi din Limba roTnîmã, Istoiþie Geoþ;rafio
sau orice stndiu), apoi reznmãri þlin cãrþilo
citite clin bihliotecã, declamãri, coruri conduse de elevi
si scurto nroducþiuni teatrale. Dela public se încasa cu
acesto ocazii, câto 1-? lei, iar din snmele încasato se
cumpara rechizite pentru
(p.30:)
(p.31:)
elevii sãrmani. Tot din aceste colecte s`a confecþionat
ºi o scenã pentru ºcoalã. Afarã de aceste
ºezãtori, în fiecare Sâmbãtã se
þineau. de cãtre fiecare clasã ºezãtori
aºa numite ºezãtori de clase. Toate ceasurile de ºezãtoare
erau pentru toþi, adevãrate momente de elevaþie sufleteascã
ºi îndemnuri la muncã.
La ºezãtorile festive au conferenþiat urmãtorii
elevi : Haro Florica, cl. VII-a, despre "Înfrumseþarea
strãzilor cu pomi ºi îngrijirea lor", o conferinþã
prin care se dã îndemn elevilor de a contribui la înfrumuseþarea
ºi îngrijirea strãzilor, arãtând ce pãcat
mare fac copiii, cari stricã plantaþiile ori scriu pe pereþii
caselor. Ioan Marian, cl. VII-a, a desvoltat subiectul "Hoþul",
arãtând co mare pãcat fac copii când înstrãineazã
lucrurile altora. Subiectul a fost desvoltat cu multã pricopere.
Valoria Drul,a, cl. VtI-a, "Folosul n_ asãrilor þi
ocrotirea lor". Lucãcel Ileana, "Cum sã se poarte
un copil afarã de ºcoalã". If,oman Iulia, cl.
VII-a, "Viafþa în rãsboiu de Mihail Vãgãunoscu"
(un rezumat din ceea ce s`aþ citit). Feher Ileana, cl. VII-a,
"E`atria ºi Neain", în acoastã lucrare s`a
depus mult suflat rornânosc ºi xnult patriotism, (eleva este
unguroaicã). Iþuttnor Elisabeta, cl. VlI-a, "Albinelo
þi foloasele loru. Schon Elona, cl. VII.-a, "Alba-lulia"
dupã ILadn Cosmin (rezumat) foarto bino desvoltat. Emilia Covaciu,
cl. VI a "lþlunca ºi oamenii muncii", º. a.
Elevelo grupate în sociotatea "Drapelul" ºi-au
fãout datoria , prin hãrnicia ºi strãduinþa
lor, au fost ajutatþi zoci do copii sãernani dola acoastã
ºcoalã. Din fonclul strâns mai esto 100(l lei, depuºi
la bancã. Dar elovii ºcoaloi an strâns â00 loi
si porþtru A. Iþ,. I`., iar pentru monumentul rnartirilor
din Iolior au colectat 937 lei, pe cari i-au expediat "Gazetei
de Vest,", însoþiþi clo o scrisoare.
,;Gazeta do Vest" Nr. 762 din 17- III 193`þ IW olic;>i.
urmãtoarele despre acest gest :
Pentru monumentul martirilor din Bihor" "
0 impresionantã scrisoare a elevelor ,þcoalei diri Jibou.
Dl. Dumitru Ilea, directorul ºcoalei elomentare din .libou, jud.
Sãlaj, ne trimite urmãtoarea scrisoare a elevelor dela
acoastã ºcoalã.
Domnulo Ii,edactor,
Ne-am informat din "Gazeta do Vost", cã se face coloct.a
pentru monumentul marilor noºtri xnartiri, cari au fost omoriþ,i
într`un xnod atâ,t de barbar. Ne-a etplicat dl diroctor,
cino au fost aceºti bravi, cari au lulþtat pentru neaxnul
românosc ,i cum au murit.
Dindu-ne seama, cã dâ,nºii sant Eroii, cari au suferit
nu nnmai pentru -I3ibor, ci pantru totþi Ii.ornânii, doci
toþi au dreptul ºi datoria sã contribue la ridicarea
rnonnmentului mãretþ, no-am constituit în 3 comisiuni
de colectare ºi anurne ; Covaciu Emilia
(p.31:)
La monumentul Eroilor - 1934
(p.32:)
cl. þVI-a, Roman Iulia cl. VII-a, Silaghi Rozalia cl. VII-a, Doaroþi
M. Ida .;1. VII-a, Eeher Elisabeta cl. V-a, Pestaº Rozalia cl,
V-a ºi Bernad Maria cl. V-a. Am colectat dela elevii claselor a
II-a pânã la a VII-a, dela Dnii învãþãtori
ºi invãþãtoare, dela dl director ºi dela
alþi oameni din comunã suma de lei 937.
Expediem aceastã sumã cu toatã dragostea sufletului
nostru, închinându-ne totodatã memoriei scumpilor
noºtri martiri.
Iar D-Voastrã, cari ºtiþi þi întelegeþ,i
sã faceþi þcoalã Româneascã la
graniþa, de vest a þãrii, vã multþumim
pentru sufletul românec cu care conduceþi "(þazeta
de Vest".
Primiþi, vã rugãm, D-le redactor, asiguþarea
deosebitului nostru respect ce vã purtãm". , Jibou,
la 14 - II. .193þ. þ (Urmeazã semnãturila
elevelor da mai sus).
Aproape cã nu gãsim ctwinta sã subliniem frumosul
ºi·: patrioticnl gest al fetiþelor ºcoalei din
Jibou. In acelaº þâmp mull,umim dlni director Dumitru
Ilea,þ pentru dragostea cu care a þdescris elevelor sale
faptele martirilor noºtri.
Suma colectatã am primit-o ºi am depus-o la Banca Ii,omâneascã
din Oradea.
Procesele-verbale . din ºedinþele comit.. ,;Drapelul",
so pâs-þ treazã în arhiva þcoalei primare.
Alte colecte s`au mai fãcut pentru sinistraþii din Basarabia,
cari la timpal lor au fost publicate în revista "ªcoala
Noastrã" - Zãlau.
Societatea "Drapelul" îºi continuã ºi
azi cu acelaº devotament activitatea sa.
CE AR MAI FI DE INFÂPTUIT
Pentruca ºcoala sã-ºi poatã înde.plini
nestingheritã misiunea ce o are, este necesar edificarea unui
local nou de ºcoalã pe lângã cel vechiu, care
sã aibã-:urmãtoarea împãþire
:
Salã pentru educaþia fizicã, salã pentru
cantinã, salã pentru baie ºi una salã pentru
atelier. Noul local s`ar putea edifica în locul magaziei de lemne,
în acest caz lemnãria actualã, se va muta în
grãdina ºcolarã.
Nãdãjduesc cã prin strãduinþa celor
ce urmeazã dupã mine - se va putea îndeplini ºi
aceasta.
Sã dea Dzeu ca aceasta ºcoalã sã-ºi poatã
continua ºi pe mai departe munca de întãrire a credinþei
ºi a sufletului românesc.
(p.33:)
G R E ª I L I D E T I P A R:
La pagina 10, rândul 24: In loc de 1928 se va citi 1923.
La pagina 17, rândul 11 : Astãzi este pusã sub acoperiº,
este a se înþelege localul ºcoalei de copii mici ºi
trebuia sã urmeze la rândul 9 dela aceiaº paginã.
La pagina 20, rândul 5: La capit: Curtea ºcolarã în
loc de 1934 se va citi 1924.
La pagina 21, rândul 11 : In loc de 1933 se va citi 1934.
La pagina 23, rândtil 6: Dumuþ Ioan în loc de Druþa
I.
La pagina 27: cercetaºilor în loc de cerbetaºilor.
La pagina 28, rândul 1 : In loc de 1926-1927 se va citi 1936-1937.
`
La pagina 28, rândul 2: Dela capit. Activitatea elevilor etc.
culturale în loc de cultirale.
La pagina 30, rândul 12 : In loc de mare pãcat se va citi
rãul ce-l.
Tot din greºealã a rãmas afarã urmãtoarele
: ªcoala are instalat radio în valoare de 28000 Lei.
|
